Volumul V din “Secretele Bucurestilor”, cartea “Cele mai vechi carciumi bucurestene si clientii lor celebri” de Dan-Silviu Boerescu, reapare impreuna cu Jurnalul National – pret 14,9 lei. Disponibila si AICI: www.eintegral.ro.
…La un moment dat, Bucureștii aveau mai multe cârciumi, birturi, zahanale, bodegi, restaurante și grădini cu grătare decât străzi! Dacă, pe la 1860, erau activi în capitală, „41 restauratori” (proprietari de restaurante), 95 de cafegii şi 1.403 de cârciumari”, deci un număr total de 1.539 negustori cu atribuţii, cum s-ar zice azi, în domeniul „alimentaţiei publice”, adică peste 30 % din totalul de 4.742 de negustori, o numărătoare din 1943 zice că orașul avea nici mai mult, nici mai puțin de 687 restaurante (local mare unde se prepara mâncarea și se servea, alături de băuturi), 381 birturi (restaurante mai mici), 610 bodegi (localuri mici unde se serveau gustări și băuturi), 61 cârciumi („bodegi mai țepene”), 33 hanuri …
„La Trei Ochi sub Plapumă”
Cârciuma „La Trei Ochi sub Plapumă”, situată în vechime la întretăierea Căii Moșilor cu Bulevardul Carol, are o istorie tragic-hazoasă. Localul fusese botezat așa de către clienții săi deoarece nevasta cârciumarului, o bucătăreasă remarcabilă.și o femeie altminteri frumoasă, chiar „drăcoasă”, era, totuși „chioară de un ochi”. Zice-se că „Într-o noapte, au dat hoții peste cârciumarii, ca să-i jefuiască. Crâșmărița, muiere aprigă și cu prezență de spirit, cu toate că tremura ca varga pe apă, a pus mâna pe un făcăleț și i-a pocnit mortal pe doi dintre tâlhari. În lupta cu al treilea, care mânuia un cuțit, și-a pierdut ochiul, dar acesta, ca să scape, a trebuit să dea bir cu fugiții”. Vestea s-a răspândit în tot târgul Bucureștilor, iar cârciuma și-a primit numele și „cu aluzie la momentele de intimitate ale celor doi negustori”…
„La Spânzuratu”
Cârciuma numită pe vremuri „La Spânzuratu” are o poveste inedită. Locanta de pe Podul Calicilor, actuala Cale a Rahovei, nu se numea așa întâmplător. Proprietarul ei era un fost tâlhar, condamnat la moarte prin spânzurare la o răspântie, pentru ca mahalagiii din „Țigănimea Mitropoliei” să ia aminte la consecințele banditismului. Cum banditul era un bărbat destul de voinic, creanga copacului unde fusese improvizată spânzurătoarea s-a rupt sub greutatea lui și, conform datinii, condamnatul a fost grațiat. Mai mult, arătând autorităților că, în urma minunii dumnezeiești ce i se întâmplase, este hotărât să se îndrepte și să ducă o viață cinstită, la cererea sa, fostul infractor periculos a primit dreptul ca, anume pe locul unde se înfăptuise miracolul, să deschidă o crâșmă.
Mai multe povești incitante despre Cele mai vechi cârciumi bucureștene și clienții lor celebri în noul volum din Colecția SECRETELE BUCUREȘTILOR, publicat de Integral & powered by Libertatea, disponibil în rețeaua InMedio și la toate standurile de difuzare a presei, la prețul de numai 14,99 lei!
SUMAR
1772 de localuri cu denumiri pitorești din orașul care înmuia mititeii în șampanie
De la cafeneaua de pe vremea domnitorului „negustor de scoici” la prima slujbă a Mariei Tănase: schiță de moravuri bucureștene
Gogoşi cu jumări cu aluat din făină Herdan
Cafenelele bucureștene – între primele din Europa!
Hanuri și dantele de Flandra
.Restaurante, cârciumi și „crâșme” de altădată
Localurile din Cișmigiu erau Porți spre Rai
„Cântă-mi, lăutare!” – Zavaidoc și ceilalți ași ai grădinilor bucureștene
Birturi, grădini și bodegi sau „Revolta fondului nostru nelatin”
Berăriile, de la Iancu Caragiale la Dumitru Marinescu-Bragadiru
Iordache: Legenda mititeilor sau Cum recunoșteau aviatorii Bucureștiul cândva
Fialkowski și câinele beat Leandru
Terasa Oteteleșanu
Capșa, locul unde se da ora exactă a Bucureștiului și a României
Trilogia „11 Iunie”: Suzana, Luzana, Leul și Cârnatul
Bere cu Caru’ la Caru’ cu Bere
Zahana Bumbești – Frații Gogu revoluționează comerțul bucureștean
Ștefan Iordache – Opere Complete. De la Șarpele Roșu la Locanta Jariștea
