Istoricul imobilului Colosseum și al construcțiilor care l-au precedat în aceste locuri începe la mijlocul anilor 1800. Întregul domeniu purta numele Bragadiru, și a fost fondat de omul de afaceri Dumitru Marinescu Bragadiru.

Născut în anul 1842, Dumitru Marinescu și-a început ucenicia la o vârstă fragedă în cofetăria și racheria negustorului Iancu Ștefănescu. Deosebit de harnic, cinstit și inteligent, Dumitru Marinescu a fost luat în tovărășie, iar în 1866 Iancu Stefanescu îi și lasă negoțul său.

Lărgindu-și comerțul, în anii următori a luat în arendă mai multe fabrici de spirt. În 1877, în timpul Războiului de Independență, Dumitru Marinescu vinde soldatilor rachiu și spitalelor spirt pentru răniți. Cu capitalul astfel strâns, Dumitru Marinescu înființează prima fabrică de alcool rafinat în comuna Bragadiru, lângă București, care functioneaza încă, și se face cunoscut sub numele de Dumitru Marinescu Bragadiru.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, în partea de sud a României producția de bere era slab dezvoltată, dar concentrată în București. Dumitru Marinescu Bragadiru a început să achizitioneze teren în jurul centrului Bucureștiului, în apropiere de Piața Principesa Maria (astăzi Piața George Coșbuc) și a înființat fabrica sa de bere pe data de 9 aprilie 1895.

În anul 1909, Fabrica de Bere a fost inființată ca o societate pe acțiuni. Familia Bragadiru a devenit astfel una dintre primele promotoare ale industriei ușoare in România. În același an, Dumitru Martinescu Bragadiru stabilește reședința familiei în imediata apropiere a fabricii.

Hărțile din 1911 ale Bucureștiului, identificând orașul și construcțiile sale, prezintă Fabrica de Bere pe o suprafață de peste 6.2 hectare de teren care se întindea de la Filaret până la grădina Băicoianu.

Istoricul imobilului

Cladirea apare pentru prima data reprezentata pe planul geografic realizat de Institutul Geografic al Armatei în anii 1895-1899 si 1911. Constructia “Colosului”, asa cum era cunoscuta cladirea la inceputurile sale, a fost realizata dupa planurile concepute de arhitectul austriac Anton Shuckerl in anul 1894 pe amplasamentul particular de la intersectia Podului Kalitzei (Calitei sau Podul Calicilor, actuala Calea Rahovei) si marcajul dat de cornisa de sud-est a Dâmbovitei, prezenta semnificativa pentru relieful orasului de la acea data.

Dumitru Marinescu Bragadiru a conceput Colosul, ca un loc de recreere, respectand astfel o traditie a fabricilor de bere de a avea si un local in vecinatate asa cum era Gradina de vara “Eliseul Luther” sau braseria , restaurantul si sala de spectacole si bal Colosseul Oppler, disparut in totatalitate astazi. Un exemplu al Bucurestiului de altadata, cladirea a devenit ulterior Palatul Bragadiru, radiindu-si frumusetea si farmecul istoric. Conceptia arhitecturala eclectica cu un repertoriu decorativ bogat folosit armonic la compozitia fatadei si decorarea interioarelor, reflecta intru-totul frumusetea anilor 1900.

Compusa dintr-o spectaculoasa sala de bal care poate functiona si ca sala de teatru sau de concerte, o biblioteca, o popicarie, numeroase camere, magazine si birouri ce functionau la parter, cladirea era o structura impresionanta ce imbina stilurile celor mai renumite cladiri ale timpului: Camera de Comert, Posta Romana, Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC-ul) si cladirea Curtii Supreme de Justitie, toate construite in aceeasi perioada.

La 11 Iunie 1948 regimul comunist a nationalizat intreaga industrie romaneasca. Fabrica de Bere a fost redenumita Fabrica de Bere Rahova dupa numele cartierului in care se afla. Prima grija a regimului a fost spargerea cu lovituri de ciocan a numelui Dumitru Marinescu Bragadiru de pe frontonul fabricii de bere. Imobilul Colosseum a fost, redenumit Casa de Cultura Lenin.

In anul 2003 descendentii lui DMB au revendicat imobilul Colosseum conform Legii speciale 10/2001 si l-au redobandit conform titlului emis de Primaria Municipiului Bucuresti.

Palatul are 10.000 de metri pătrați construiți și un teren aferent de 12.000 de metri pătrați și este declarat monument istoric de către Ministerul Culturii și Cultelor.

Sursa: ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Bragadiru

foto: www.palatulbragadiru.ro


Descoperă mai multe la Bucureșteanul ⓜ mapamond media

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Lasă un răspuns