Puține colțuri de București au fost fotografiate la fel de insistent, din toate unghiurile și pentru toate motivele posibile, ca intersecția Căii Victoriei cu bulevardul Elisabeta. Tiraje inepuizabile de cărți poștale, instantanee de stradă, fotografii de presă, ca să nu mai vorbim de imaginile (azi) iconice ale lui Nicolae Ionescu; privind în susul sau în josul bulevardului, spre Capșa sau spre Cercul Militar… Altfel spus, iată-ne în fața unui portofoliu vizual care riscă să obosească sau, mai rău, să alimenteze prin supraexpunere o imagine unilaterală a Bucureștiului.
Și totuși cât de proaspăt ne-a părut acest cadru surprins de Eduard Pesky în aceleași locuri pe la 1885! Nu trecuseră nici cincisprezece ani de când primul bulevard al orașului tăiase Calea Mogoșoaiei (devenită între timp Victoriei), coborând spre strada Brezoianu și Cișmigiu. Tronsonul dintre Universitate și Calea Victoriei, pe care-și așezase și Pesky aparatul, se va numi până la 1930 Bd. Academiei, în vreme ce prelungirea sa la vest de Calea Victoriei primise numele reginei Elisabeta. Hotelul Herdan, redenumit apoi Grand Hôtel du Boulevard, se născuse odată cu noua arteră și rămăsese ani buni singura construcție aliniată la bulevard – o mândrie urbană stingheră într-un proiect încă neasimilat de oraș. Fotografia lui Pesky îi pune bine în valoare proporțiile impunătoare pentru Bucureștiul secolului al XIX-lea. Situația era deja în plină schimbare la momentul realizării fotografiei: în fundal ghicim aripa estică a Palatului Eforiei Spitalelor Civile, încă acoperită de schele. La dreapta cadrului, de cealaltă parte a Căii Victoriei se găsea vechea biserică a mânăstirii Sărindar, care avea să mai dăinuie încă vreo zece ani de la data fotografiei; pe amplasamentul ei se află azi piațeta și fântâna din fața Cercului Militar Național.
Cât despre casa cu un etaj de pe colțul cu Calea Victoriei: despre dânsa vom avea ceva mai multe de spus sâmbăta viitoare, într-un nou episod al seriei „Arhiva iese în oraș!”
Vedere de pe bd. Academiei către casa Greceanu și Grand Hôtel du Boulevard. Eduard Pesky, cca. 1885.
